Mici schimbări

Cercetând activitatea mai multor cluburi de carte și ateliere de lectură din țară și din afara țării, am ajuns la concluzia că o mică revizuire ar fi binevenită. Astfel, începând cu următorul atelier de lectură, vom adăuga o secțiune de lectură propriu-zisă la discuțiile de până acum. Mai exact, vom începe cu lectura unui fragment din romanul propus, pe care îl vom analiza împreună și vom extinde ulterior discuția asupra întregului text. Deci, dacă timpul e prea scurt și nu reușiți să parcurgeți romanul, dar totuși sunteți interesați, puteți să vă alăturați atelierului, întrucât fiecare participant va avea la dispoziție un punct de plecare în discuții. De asemenea, am fi interesați ce texte ați vrea voi, participanții, să discutăm, așa că primim propuneri pe blog (în comentarii), pe pagina de Facebook și evident, la următoarea întâlnire. Vă rugăm doar ca în cazul în care propuneți un titlu, să faceți și o scurtă prezentare a conținutului romanului. Așteptăm cu nerăbdare ziua de luni, 4 mai și întâlnirea de la ora 18.30, de la Librăria Habitus, când vom povesti despre Maestrul și Margareta și Faust.

Maestrul și Margareta- personajele

Maestrul  este un scriitor care lucrează la o carte despre Pilat din Pont. El relatează povestea sa lui Ivan, spunându-i că a fost istoric, dar a renunțat și început să scrie o carte. Într-o zi a întâlnit-o pe Margareta și s-a îndrăgostit de ea. Cartea sa nu este publicată, însă criticii o desființează în  ziare. Deprimat, Maestrul își arde cartea, dar Margareta salvează o parte din ea. Convins că e bolnav, el se internează și nu vede pe Margareta vreme de patru luni. Prototipul personajului este autorul însuși, el având aceeași vârstă pe care o avea Bulgakov, 38 de ani, când a început să scrie romanul. Romanul maestrului este povestea luptei interioare a lui Pilat din Pont atunci când acesta este confruntat cu Iisus Hristos. Romanul nu indică un motiv clar pentru care Maestrul ajunge să fie internat într-o instituție psihiatrică, iar acest fapt reflectă acțiunile autorităților sovietice din vremea aceea, în care oamenii dispăreau fără urmă. 

Margareta este iubita maestrului. Ea e cea care are grijă de el până când este internat. Margareta învață de la Woland să fie vrăjitoare și e încântată de această nouă ipostază, care îi permite să zboare invizibilă. Ea este de asemenea gazda balului organizat de Woland și ca răsplată i se îndeplinește dorința de a fi din nou alături de Maestru. Personajul este inspirat de a treia soție a lui Bulgakov. Personajul apare destul de târziu în roman, ca și Maestrul. Ea are o serie de caracteristici pe care le preia de la Gretchen, versiunea germană a Margaretei în Faust. De fapt, Bulgakov alege să împartă oarecum destinul Margaretei din Faust între două personaje, respectiv Margareta și Frieda. Atunci când Woland îi oferă Margaretei posibilitatea de a-i îndeplini o dorință, prima ei dorință este ca Frieda, o femeie ce apare la balul demonic să nu mai primească în fiecare dimineață batista pe care o folosise pentru a-și ucide copilul rezultat în urma unui viol. Apare aici motivul pruncuciderii, pe care și Goethe îl folosește în Faust, Margareta fiind acuzată și vinovată de uciderea copilului ei și a lui Faust. Până la urmă, Woland îi îndeplinește dorința Margaretei, scutind-o pe Frida de chin.

 La începutul romanului Woland este prezentat drept un străin, un personaj plin de contradicții și o apariție ciudată: ochiul drept este negru,  iar cel stâng, verde. Originea sa nu este niciodată clarificată, Maestrul fiind primul care presupune că este o prezență demonică. Personajul e inspirat de o variantă a numelui diavolului din Faust al lui Goethe. Este de remarcat în ceea ce-l privește faptul că nu Woland este cel care cauzează haosul din Moscova, ci subordonații săi, el având doar rolul unui coordonator. Subordonații lui Woland sunt cinci personaje, fiecare având talentele sale specifice. Korovyev este dirijorul, traducătorul și purtătorul de cuvânt al grupului. Behemoth, pisica gigantă, este cel violent. Azazelo este mesagerul care recrutează sau negociază. Abandon se află întotdeauna undeva în fundal, iar Hella, femeia vampir, este cea mai eficientă întrucât niciuna dintre misiunile sale nu rămâne neîndeplinită. 

Personajele biblice apar în cele trei părți ale poveștii lui Pilat din Pont, ce reprezintă o incursiune în cartea Maestrului, o punere în abis de factură literară. Prima parte este îi relatată lui Berlioz de către Woland, a doua parte este visul lui Ivan după ce este internat în spital, iar a treia parte este citită de Margareta din manuscrisul Maestrului. Povestea se adresează unui cititor care cunoaște Biblia într-o mică măsură inspirându-se din Evanghelia după Matei. Bulgakov alege să utilizeze versiunile aramaice ale numelor care sunt mai precise din punct de vedere istoric. În același timp, personajele primesc profunzimi de natură psihologică, cel mai bun exemplu acest sens fiind Pilat din Pont, ale cărui dileme morale sunt dezvăluite pe tot parcursul poveștii. El se dovedește a fi ucigașul lui Iuda în această versiune a evenimentelor și acest lucru contribuie la iertarea sa de către Iisus după două mii de ani petrecuți într-un fel de purgatoriu. 

Personajele moscovite sunt în cele mai multe cazuri parodii ale unor persoane reale, pe care Bulgakov le întâlnise în existența sa în Moscova. Bulgakov descrie de asemenea multe personaje din lumea literară moscovită, prezentate cu o notă deosebit de cinică și sarcastică. Alte personaje, ca de exemplu vecina sau medicul autorului se regăsesc în carte cu numele reale (doctor Kuzmin). Alte personaje moscovite nu reprezintă prototipuri reale și au nume ce se referă la situații din Uniunea sovietică pe care Bulgakov încearcă să le critice.

Faust / Silviu Purcărete

Faust regizat de Silviu Purcărete este o experiență teatrală de catharsis. Pornind de la textul lui Goethe, piesa aduce în scenă o interpretare originală a mitului faustic, ce preia și elemente din romanul lui Bulgakov, Maestrul și Margareta. Muzica, decorurile, costumele și interacțiunea publicului cu actorii converg pentru a crea o stare unică, în care spectatorul se pierde cu adevărat în universul lui Faust.

Nu sunt critic de teatru, de aceea nici nu voi încerca aici o analiză a piesei. Vă voi spune ce m-a surprins pe mine în mod foarte plăcut în piesă. În primul rând, nu mi l-aș fi imagiant niciodată pe Mefisto într-o manieră androgină, în același timp bărbat și femeie, ambele variante hipersexualizate. Apoi, în niciunul dintre textele pe care le-am citit și care au în centru mitul faustic, diavolul nu e atât de amuzant, nici măcar în Maestrul și Margareta, unde Bulgakov mizează pe sarcasm și construiește un Woland ce ironizează doctrina stalinistă de câte ori are ocazia. Și mai este și acea Noapte Valpurgică în Faust al lui Purcărete, în care spectatorii sunt duși într-un alt spațiu, și acolo, între actori, ți se creează foarte clar senzația deschiderii infernului. Muzica, focul, capetele de porci, vopseaua roșie, haosul organizat, oroarea mimată, toate au un impact vizual extrem de puternic. Și probabil că nu-i impresionează pe toți spectatorii în mod plăcut, mai mult ca sigur unii ies de acolo de-a dreptul dezgustați, dar arta înseamnă și dezgust și teroare (de vreo 200 de ani încoace) și de foarte multe ori și nuditate. Atâta timp cât îți creează o stare (chiar dacă nu una plăcută), înseamnă că și-a îndeplinit scopul.

Voi posta în continuare câteva linkuri pentru Faust al lui Purcărete, în ideea de a vă reaminti atmosfera aceea ciudată și fascinantă pe care piesa reușește să o mențină vie pe tot parcursul ei.

http://www.tnrs.ro/spectacole/faust

https://www.youtube.com/watch?v=bXU78K6XSwg

Maestrul și Margareta rezumat

Romanul lui Mihail Bulgakov, Maestrul și Margareta, este o reinterpretare plină de metaforă, dar și de umor, a mitului faustic. Ideea pactului cu diavolul există în literatură de sute de ani, de fiecare dată fiind interpretată într-o manieră specifică epocii. 

Probabil cel mai cunoscut text ce redă mitul faustic este piesa de teatru în versuri Faust, a lui Goethe. Vreme de 25 de ani, scriitorul german a prelucrat mitul faustic, rezultând mai multe variante ale piesei. În linkul de mai jos aveți rezumatul primei părți, textul cel mai des menționat și analizat http://beletristica.com/beletristica/faust-de-goethe-rezumat.html.

Romanul lui Bulgakov modifică radical acțiunea și personajele, adaptându-le URSS-ului secolului XX și infuzându-le cu o doză semnificativă de satiră politică și socială. Romanul este împărțit între în trei povești diferite, care se întrepătrund. În primul plan sunt evenimentele din Moscova, aventurile vizitatorilor satanici conduși de profesorul Woland. În cel de-al doilea plan sunt evenimentele ce se referă la crucificarea lui Yeshua Ha-Notsri sau Iisus Hristos în Ierusalimul secolului întâi. Cel de-al treilea plan este reprezentat de povestea de dragoste dintre Maestru și Margareta. Toate cele trei povești se desfășoară de miercuri până în noaptea de sambătă spre duminică a Săptămânii Mari. 

Miercuri

Mikhail Alexandrovitch Berlioz, o personalitate literară importantă, președinte al Asociației literare numite Massolit și Ivan Nikolayevitch Ponyryov, un poet ca care scrie sub pseudonimul Bezdomny, se întâlnesc la Iazul Patriarhului să discute un poem pe care Ivan trebuia să-l scrie pentru Berlioz. Berlioz dorea ca Ivan să rescrie poemul pentru că el considera că îi prezentase pe Iisus Hristos drept un personaj prea realist. El explică de ce crede că Iisus nu a existat niciodată și în același timp îi predă lui Ivan o lecție de  istoria religiilor. După un timp, Berlioz este întrerupt de un bărbat misterios, profesorul Woland, care îl asigură că Iisus a existat. Când Berlioz protestează, Woland începe să-i spună povestea lui Pontius Pilat, fără a uita să îi indice lui Berlioz că va fi decapitat  în seara aceleiași zile. Apoi, povestea se mută în Ierusalim, unde Pilat ascultă cazul lui Yeshua  Ha-Notsri, Isus din Nazaret. Acesta este acuzat că a incitat oamenii să incendieze  templul și să se opună împăratului Tiberius. Pilat trebuie să-l judece, iar Yeshua este condamnat la moarte. 

Înapoi în Moscova, Berlioz este decapitat în timp ce pleca de la Iazul Patriarhului. El alunecă din cauza unei sticle de ulei vărsate și ajunge pe șinele de tramvai. Ivan își aduce aminte de prezicerea profesorului și încearcă să-l urmărească pe Woland și companionii lui ciudați: dirijorul Korovyev și o uriașă pisică neagră numită Behemoth, dar urmărirea eșuează. Ajungând la treptele de granit ale amfiteatrului de pe râu, Ivan se dezbracă pentru a intra în apă și descoperă la întoarcere că hainele i-au fost furate. Rămâne îmbrăcat în lenjerie și, convins că profesorul trebuie să se găsească la casa Massolit, se întoarce acolo. El încearcă să ofere o explicație logică scriitorilor prezenți acolo pentru modul în care este îmbrăcat, însă ajunge să fie legat și transportat la spitalul de psihiatrie.

Joi

Colegul de cameră a lui Berlioz, Styopa Likhodeev, director al Teatrului de Varietăți se trezește joi dimineața și îl vede pe Woland în apartament. Apartamentul era numit "apartamentul rău" pentru că mulți dintre foștii chiriași dispăruseră misterios. Woland îi aduce aminte că a promis că organizează șapte spectacole de magie neagră în teatrul său. Likhodeev nu-și aduce aminte de așa ceva, însă Woland arată un contract semnat de el. Astfel, directorul este obligat să-i permită să țină spectacolele în teatrul său. Woland îi prezintă pe colaboratorii lui, Behemoth, Korovyev și micuțul Azazel și îi spune că au nevoie de apartament. După ce Woland spune că nu-i plac oamenii aflați în funcții înalte, Styopa este transportat instantaneu în Ialta. Directorul financiar și administratorul observă că directorul teatrului a dispărut, iar Woland și oamenii săi cauzează haos în clădirea în care se afla apartamentul 50. Președintele asociației de locatari este arestat, fiind prins în posesie de valută. Administratorul teatrului îl localizează în final pe director în Ialta și-n același timp încearcă sa afle identitatea profesorului Woland. Pentru a scăpa de el, Woland trimite o vrăjitoare, Hella, care îl seduce pe administrator. La teatrul de varietăți, Woland și ajutoarele sale prezintă un spectacol de magie neagră în care un om este decapitat, iar femeile din audiență sunt răsplătite cu bani, bijuterii și haine. La spital, Ivan îl întâlnește pe Maestru, pacientul din camera alăturată lui. Ivan povestește ce s-a întâmplat în ultimele zile și Maestrul își dă seama că este vorba despre diavol, apoi îi spune lui Ivan povestea sa. Mai demult, fusese istoric, dar când a câștigat 100 de mii de ruble la loterie a renunțat la serviciul lui pentru a scrie o carte. Într-o zi, a întâlnit-o pe Margareta și s-a îndrăgostit de ea. Când a încercat să-și publice cartea, a fost întrebat cine îl incita să scrie despre un subiect atât de ciudat. Cartea a fost refuzată și cu toate că nu a fost publicată niciodată, diverși critici au început să o atace în ziare. Într-o criză de nebunie, Maestrul își imaginează că o caracatiță a intrat în camera sa. El își revine și își continuă povestea. Dezamăgit, își arde manuscrisul, însă Margareta salvează o parte și o păstrează. Maestrul, convins că era bolnav incurabil, merge la spital și rămâne acolo vreme de patru luni, timp în care nu mai vede pe Margareta. La teatrul de varietăți spectacolul ia sfârșit, dar  toți spectatorii care primiseră haine se trezesc dezbrăcați, iar banii și bijuteriile dispar fără urmă. Președintele asociației de locatari ajunge și el la spital și visează continuarea poveștii lui Pilat: condamnații sunt duși la locul de execuție. Matei Levi îi privește murind și se simte răspunzător. El îi blestemă pe Dumnezeu și o furtună puternică izbucnește, iar Matei dispare cu trupul lui Yeshua.

Vineri 

Poliția investighează ce s-a întâmplat la teatrul de varietăți. Banii s-au transformat aparent în etichete de sticle. Woland și grupul său cauzează în continuare dezordine în Moscova. Ei scapă de unchiul lui Berlioz care venise de la Kiev încercând să obțină apartamentul acestuia. Apoi îl anunță pe barmanul de la teatrul de varietăți că va muri peste nouă luni de cancer hepatic. Acesta merge la doctor, însă doctorul își dă seama că banii cu care a fost plătit erau de fapt etichete de vin. Apare Margareta, care e îngrijorată de soarta Maestrului și citește ce-a rămas din  roman. Apoi merge în Grădina Alexander și se așează pe o bancă, fiind martoră la înmormântarea lui Berlioz. Lângă ea apare Azazel, care organizează o întâlnire între Margareta și Woland. Acesta îi oferă o cremă și-i spune că se va simți mult mai bine dacă o folosește. Margareta se unge cu cremă pe tot corpul și devine vrăjitoare. Azazel apare din nou și-i spune să zboare la râu pentru a-l întâlni pe Woland. Margareta zboară peste oraș, dezbrăcată, și în drum spre locul de întâlnire îi distruge apartamentul criticului Latunski, pe care-l considera responsabil pentru nefericirea Maestrului. Menajera ei, Natașa se unge și ea cu cremă și devine vrăjitoare, urmând-o pe margareta în aer. Ea zboară pe un porc, care pare a fi vecinul Margaretei. Cei trei îl întâlnesc pe Woland și pe discipolii săi și începe balul lui Satan, unde Margareta este gazdă. O paradă de celebrități decedate, dar și de scursuri ale societății intră în sală, iar evenimentul serii este execuția Baronului Meigel, un angajat al Comisiei de spectacole pe care Woland îl acuză că ar fi spion. Woland îi oferă Margaretei să bea sînge, iar ea se trezește atunci când balul s-a sfârșit. Woland îi permite să își pună o dorință. Margareta vrea să fie din nou împreună cu Maestrul și acest lucru se întâmplă brusc, Maestrul apărând lângă ea. La început este confuz, însă își dă seama că e alături de femeia pe care o iubește. Woland are o copie a textului Maestrului, pe care acesta îl arsese. El le propune Maestrului și Margaretei  să revină la viața pe care o doresc. Natașa alege să rămână vrăjitoare. Povestea lui Pilat continua și ea. El îl întâlnește pe șeful poliției secrete, Aphranius, care-i spune că Yehuda din Kerioth, omul care l-a tratat pe Yeshua, va fi ucis. Acest lucru se și întâmplă și într-o întâlnire cu Levi Matei, Pillat recunoaște că el l-a ucis.

Sambătă

În Moscova, investigarea evenimentelor cauzate de Woland continuă, însă fără rezultat. Deși a fost văzut de o serie de personalități notabile, acesta nu este de găsit nicăieri. Personajele sunt arestate unul câte unul și tot felul de zvonuri să răspândesc în oraș. Un număr mare de oameni intră cu forța în apartamentul 50, unde se află Korovyev și Azazel și se ajunge la un schimb de focuri între ofițeri și Behemoth, însă nimeni nu e rănit. Clădirea e incendiată și de la geamul etajului cinci zboară trei siluete masculine și o siluetă feminină. În timp ce Woland privește orașul de pe o terasă apare Matei Levi. El vine la Woland cu un mesaj de la Yeshua, care îi oferă pace Maestrului. Woland acceptă, iară Azazel le dă să bea vin otrăvit Maestrului și Margaretei . Trupurile mor, iar sufletele celor doi zboară pe cai negri conduși de creaturi  demonice. Când zboară deasupra spitalului de psihiatrie, se opresc să își ia rămas bun de la Ivan. Maestrul îi încredințează misiunea de a scrie o continuare despre el. Pe dealuri, Maestrul și Margareta își iau adio de la oraș și se ridică în aer galopând. În timpul zborului, creaturile  demonice își reiau formă originală. După un timp, văd un om și un câine, iar Woland îi spune Maeestrului că bărbatul este eroul romanului Pilat din Pont.. El le spune că Pilat a fost în acest loc de aproape 2000 de ani, împreună cu câinele sau Banga, iar acum este eliberat de insomnia sa eternă. Pilat și Banga pleacă pentru a fi alături de Yeshua. Woland și grupul său dispar, iar Maestrul și Margareta merg în casa lor eternă cu ferestre venețiene și vița ce trece prin acoperiș.

A patra întâlnire

A trecut o săptămână de la ultima întâlnire a Atelierului. Fiind imediat după Sărbătorile Pascale, formula a fost una restrânsă, dar productivă. Fiindcă am mutat și ora Atelierului, de la 18.30, am avut la dispoziție un alt spațiu, tot la Habitus, dar la cafenea. Am povestit despre gotic și Edgar Allan Poe. După cum am promis la începutul proiectului, ne-am plimbat prin castele și păduri, locuri ascunse, un pic sinistre și atât de caracterisitice goticului. Apoi, ne-am îndepărtat de aceste spații, am ieșit din atmosfera de teroare și am reușit să vedem ironia din spatele poveștii. Împreună, am văzut cum naratorul se joacă cu noi, cu spaimele și percepțiile noastre subiective. Și, bineînțeles, din gotic am intrat în romantism și am văzut cum spațiile descrise rezonează prefect cu trăirile presonajelor, amplificându-le percepțiile, senzațiile și emoțiile. Apoi, am călătorit în lumea ciudată a lui E.T.A Hoffman, unde am descoperit aceleași spații lugubre, amenințătoare și aceleași conștiințe torsionate ale protagoniștilor, însă aici am observat că ironia lipsește.

Urmează să ne întâlnim săptămâna viitoare, tot miercuri, tot la 18.30, la Habitus. Vom povesti despre romanul Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov. Vom căuta în acest roman felul în care se construiește mitul faustic și cum reușește scriitorul să îl plaseze într-o lume a Rusiei sovietice. Apoi, vom încerca să identificăm elemente ale romanului  în transpunerea pe scenă a piesei Faust, în regia lui Silviu Purcărete. În zilele următoare, vom reveni cu mai multe informații referitoare la romanul lui Bulgakov, pentru a facilita înțelegerea textului. Vă așteptăm deci miercurea viitoare, în număr cât mai mare, la Habitus.

A treia întâlnire

Săptămâna trecută a avut loc a treia întâlnire a Atelierului de Lectură. Lucrurile au mers bine, iar discuțiile au fost cel puțin la fel de vii ca de obicei. Propunerea mea a fost o interpretare de natură psihanalitică a basmului Fraților Grimm, care, evident, a dat naștere multor discuții despre cât de validă poate să fie o astfel de variantă. Am văzut împreună cum s-a schimbat perspectiva în basm de-a lungul timpului, evident, sub influența vremurilor pe care le trăiau cei care povesteau sau scriau textul. Apoi, participanții au remarcat cum variantele de ecranizare, desenul animat și filmul Maleficent, reflectă, fiecare, perioada în care au apărut. Dacă Disney pune întregul conținut sub influența lumii patriarhale a anilor '50-'60, ca un fel de ultimă izbucnire înainte de Flower Power, Maleficent e un film profund prostmodern și feminist. Mi-au plăcut în mod special diferențele de opinii dintre participanți, întrucât fiecare venea cu un alt bagaj informațional și cu o altă percepție asupra lumii. Și, în definitiv, numai prin opinii diferite se creează un dialog real. Rămâne doar să sper că  la următoarele Ateliere vom avea dialoguri tot mai vii și schimburi de păreri între participanți.

Următorul Atelier este programat pentru 15 aprilie. La sugestia celor care au venit și cu acordul Librăriei Habitus, am schimbat ora, ca să poată ajunge și cei pentru care ora 17.30 nu era potrivită. Astfel, ne vom întâlni la 18.30. La Atelierul 4, vom discuta despre literatura gotică și vom pune în relație un roman al lui E.T.A Hoffman, Elixirele diavolului și o proză scurtă a lui E.A Poe, Prăbușirea casei Usher. Până la urmă, am decis că aceste două texte oferă îndeajuns de mult material, fără a mai fi nevoie și de un film. Am postat deja linkul pentru textul romanului lui Hoffman, în engleză, întrucât nu am găsit o traducere care să fie integral disponibilă online. În următoarele zile, voi posta linkuri pentru proza lui Poe și eventual câteva materiale în română. Lectură plăcută și vă aștept în data de 15 aprilie, la 18.30, la Habitus.